Luna octombrie sau Brumărel – tradiții, obiceiuri și superstiții

Luna octombrie, a zecea lună a anului, este cunoscută în popor sub numele de „Brumărel”. Este luna în care diminețile încep să fie albe de brumă, în care se culeg viile și se strâng ultimele roade de pe câmp, iar satul se pregătește, încet-încet, de iarnă. Octombrie are câteva sărbători mari ale toamnei și o mulțime de superstiții prin care oamenii încercau să afle cum va fi iarna ce vine.

De unde vine numele de Brumărel

Numele vine de la brumă, stratul subțire de gheață care acoperă iarba și frunzele în diminețile reci de toamnă. Noiembrie, luna care urmează, se numește „Brumar”, iar octombrie a primit numele cu diminutiv, „Brumărel”, adică „brumarul cel mic”: brumele lui sunt încă rare și se topesc repede, la primele raze de soare.

Tot în octombrie vin și zilele calde și senine de la mijlocul toamnei, pe care oamenii le-au numit „vara babelor”. Nu țin mult, așa că gospodarii se grăbesc să termine toate treburile de afară cât vremea mai e bună.

Tradiții și obiceiuri în luna octombrie

Culesul viilor

Octombrie este luna culesului. În podgorii, oamenii se adună cu toată familia, cu neamurile și cu vecinii, pentru că un cules nu se face de unul singur. Se culege de dimineața până seara, cu glume și cântece, iar la sfârșit se face o masă mare pentru toți cei care au ajutat. Strugurii se calcă sau se storc la teasc, mustul se pune în butoaie, iar vinul nou se gustă abia după ce fierbe și se limpezește.

Strânsul roadelor și pregătirile de iarnă

Pe lângă vie, în octombrie se culege porumbul, se scot ultimii cartofi, se bat nucii și se strâng merele și gutuile. Gospodinele pun murături, fac magiun și dulcețuri și umplu cămara pentru lunile lungi de iarnă. Tot acum se seamănă grâul de toamnă, care după tradiție trebuie să fie în pământ până la Sâmedru.

Clăcile și șezătorile

Când munca de pe câmp se apropie de sfârșit, încep clăcile: seara, tinerii satului se strâng la câte o casă să desfacă porumbul de pănuși. Clăcile erau prilej de povești, ghicitori și cântece și, mai ales, de cunoștințe între fete și flăcăi. De la ele se trece, pe măsură ce nopțile se lungesc, la șezătorile de iarnă.

Nunțile de toamnă

După ce roadele sunt strânse și cămările pline, toamna devine anotimpul nunților. Oamenii au timp și au din ce face o masă mare, iar până la Postul Crăciunului, care începe pe 15 noiembrie, mai sunt câteva săptămâni bune.

Coborârea oilor de la munte

În octombrie ciobanii coboară cu turmele de la munte, iar la Sâmedru se încheie anul păstoresc. Oile se împart la stăpâni, se face socoteala brânzei și se plătesc ciobanii. Din vremea aceasta ne-a rămas și vorba „toamna se numără bobocii”: toamna se vede ce a adus anul și se fac socotelile.

Sărbători și obiceiuri ale lunii octombrie

1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului

Prima zi a lunii este sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, numită în Moldova și „Procoava”. Se crede că Maica Domnului acoperă atunci lumea cu mantia ei și o ocrotește. În unele sate din nordul Moldovei, fetele se roagă în această zi să le acopere și pe ele: pământul cu zăpadă, iar capul lor cu năframa de nevastă, adică să se mărite până la anul.

14 octombrie – Sfânta Cuvioasă Parascheva

Sfânta Parascheva, căreia oamenii îi spun și Sfânta Paraschiva, este ocrotitoarea Moldovei. Moaștele ei sunt la Iași, unde în fiecare an vin zeci de mii de pelerini, care stau ore întregi la rând ca să se închine la racla ei. Numele ei înseamnă „vineri” în grecește, iar în tradiția populară femeile nu torc, nu spală și nu cos în ziua ei, ca să nu le ajungă necazuri.

25 octombrie – Ajunul Sfântului Dumitru

În ajunul lui Sâmedru se fac pomeni pentru morți și se aprinde „focul lui Sumedru”, peste care sar copiii, ca să fie sănătoși tot anul, și tinerii care vor să se căsătorească. La lumina focului se împart nuci, mere și struguri, iar tăciunii se aruncă prin livezi, ca pomii să rodească și la anul.

26 octombrie – Sfântul Dumitru

Sfântul Dumitru, sau Sâmedru, este pereche cu Sfântul Gheorghe: dacă Sângiorzul înverzește codrul și deschide anul păstoresc, Sâmedrul îl desfrunzește și îl închide. Este ziua soroacelor, când se încheie învoielile ciobanilor și ale argaților, și ziua după care se spune că intră iarna. Pe 27 octombrie îl sărbătorim pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor.

31 octombrie – Halloween

Halloween nu este o sărbătoare românească, dar în ultimii ani a ajuns și la noi, mai ales la oraș, cu dovleci scobiți, costume și petreceri. Ce o apropie de tradițiile noastre este gândul la cei morți, care în calendarul popular are însă locul lui la Moșii de toamnă și în ajunul Sfântului Dumitru.

Superstiții și semne despre vreme

Octombrie era luna în care oamenii se uitau cu atenție la natură, ca să afle cum va fi iarna:

• Dacă octombrie e cald și frumos, iarna va fi geroasă.
• Dacă frunzele copacilor nu cad până la Sâmedru, iarna va fi grea.
• Dacă păsările călătoare pleacă devreme, iarna vine devreme.
• Dacă ceapa are multe foi și porumbul are pănușile groase, iarna va fi lungă și friguroasă.
• Un an cu multe nuci și gutui vestește o iarnă grea.
• Dacă la Sâmedru oile dorm strânse grămadă, iarna va fi aspră; dacă dorm răsfirate, va fi blândă.
• Cum e vremea în ziua de Sâmedru, așa va fi toată iarna.

Credințe și superstiții specifice lunii octombrie

• Nu e bine să începi culesul viei într-o zi de marți, pentru că vinul nu va ține.
• Primul strugure cules nu se mănâncă, ci se dă de pomană, pentru sufletele morților.
• Dacă visezi struguri copți în octombrie, vei avea un an îmbelșugat.
• Cine se căsătorește toamna, după ce s-au strâns roadele, va avea casa plină.
• Nu e bine să lucrezi în ziua de Sfânta Paraschiva și de Sâmedru, ca să fii ferit de boli.

Octombrie, Brumărelul, este luna în care se culeg roadele unui an întreg de muncă. Între culesul viilor, clăcile de seară și focurile de Sâmedru, este o lună a belșugului și a petrecerilor, dar și una în care oamenii se pregătesc de iarnă și își pomenesc morții.