Rusaliile – tradiții și superstiții

Duminica Rusaliilor, denumită în popor și Duminica Mare, este sărbătoarea ce amintește de pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus, fiind cinstită an de an la 50 de zile după sărbătoarea de Înviere. De asemenea, în aceeași zi, creștinii celebrează și nașterea Bisericii creștine.

Se pare că,în funcție de fiecare regiune a țării, sărbătoarea Rusaliilor se desfășoară pe o durată diferită de timp. Astfel, dacă în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat, 8 zile.

De-a lungul timpului, Rusaliile au căpătat diverse denumiri printre care regăsim: Ielele, Ursoaicele, Zânele, Fetele câmpului, Doamnele etc. Tradiția românească spune că aceste Iele sunt de fapt niște spirite malefice, care aduc boala cunoscută în popor ca luat din Rusalii.

Pe alocuri, se mai păstrează tradiția unde credincioșii aduc la biserică crenguțe de tei pentru a fi sfințite, pe care le vor folosi, mai apoi, să împodobească icoanele și casele, cu gândul că așa vor alunga Rusaliile.

În unele zone, pe lângă ramurile de tei, credincioșii mai folosesc frunze de nuc, leuștean, usturoi și pelin. În plus, se obișnuiește ca aceste plante să fie purtate în sân sau în buzunare, pentru a nu fi “luat din Rusalii” sau pocit de către Ielele neiertătoare.

La sate, unii gospodari doresc să se facă sfințirea holdelor pentru a înlătura relele și a avea parte de roade din belșug. Tot aici, bătrânele merg să culeagă ierburi cu puteri vindecătoare, deoarece se povestește că numai culese pană în ziua de Sânziene au acele puteri lecuitoare.

Dansul Călușarilor este un obicei pe care îl întâlnim în preajma sărbătorilor de Rusalii. Se regăsește mai ales în zona Olteniei, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În stransă legătură cu străvechiul cult solstițial al soarelui, jocul în cerc al călușarilor simbolizează mersul soarelui pe cer, iar toiegele din mână reprezentând razele soarelui. În cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe aceștia cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, iar uneori chiar și cu sorcovăț.

Un alt obicei specific Rusaliilor,spandit în satele transilvănene, poartă numele de “Împănatul boului sau “Înstruțatul boului. Pe ulițele satului, se  împodobește cu o sumedenie de ornamente florale personajul principal, boul, pe care preotul are îndatoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii. Odată eliberat, boul va fi lăsat să coboare singur la vale, iar cea mai vitează fată va trebui sa pună prima mâinile pe coarnele lui. În popor se zvonește că cea care dă dovadă de curaj și-l va stăpâni se va mărita în anul ce urmează. Această ceremonie se organizează cu scopul de a aduce sănătate, noroc și prosperitate în rândul oamenilor și a gospodăriilor.

În Maramureș, imediat după Duminica Rusaliilor, se mai păstrează, încă, un obicei străvechi,  și anume udatul nevestelor.  Tinerele neveste dansează mai întai în mijlocul sătenilor, iar mai apoi sunt duse la râu pentru a fi udate. Dacă mai demult fetele erau aruncate cu totul în apă, acum ele sunt stropite doar pe picioare. Tradiția spune că, în acest fel, soțiile vor fi veșnic tinere și vor avea parte de odrasle sănătoase.

Printre  tradițiile și obiceiurile strâns legate de Rusalii, în folclor se strecoară și o serie de superstiții. Dintre cele mai cunoscute, amintim următoarele:

•       În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

•       De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și la scăldat, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

•       Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

•       În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Lasă un răspuns