Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”.Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

În timpurile vechi, la sate, în luna lui „Prier” se continuau  semănăturile și arăturile începute în luna martie. Tot în această perioadă câmpul se închidea, ceea ce însemna că oile și vitele nu mai aveau voie să pască libere. Prin urmare se începea formatul turmelor și se tundeau oile care urmau să urce la munte. Ciobanii aveau ca obligație reparatul stânelor și al țarcurilor pentru animalele ce aveau sa le primească.

Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă.

Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni, și anume:

  • Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri;
  • Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă;
  • Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs;
  • Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive sa ne temem de ger;
  • Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Dintre sărbătorile lunii aprilie, cele mai importante sunt:

  1. Ziua păcălitului, pe data de 1 aprilie;
  2. Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, pe data de 8 aprilie;
  3. Învierea Domnului sau Sfintele Paști, de pe data de 15 aprilie până pe data de 17 aprilie;
  4. Izvorul Tămăduirii, pe data de 20 aprilie;
  5. Sfântul Gheorghe sau Sângeorz, pe data de 23 aprilie.