Denumirea populară a lunii februarie – “Făurar”- provine de la faur, adică timpul în care se ascut unelte, ceea ce sugerează începutul pregătirilor pentru muncile agricole. Prin urmare luna februarie este luna în care iarna începe să moară, iar primăvara începe să prindă putere. Astfel, la sate, oamenii pregătesc uneltele pentru noul sezon agricol.
Conform tradiției, luna februarie este o lună capricioasă și nemiloasă, datorită fluctuațiilor de temperatură de la o zi la alta. Se spune că noaptea îngheață tot, iar ziua se dezgheață. Această “răutate” a lunii februarie se vorbește că ar proveni de la faptul că acesteia i s-au repartizat mai puține zile față de celelalte luni ale anului.
Sărbătorile lunii februarie sunt legate, în principal, de începutul noului an agricol, de bunăstarea casei și de sentimentul înălțător al iubirii, simbol al vieții și al schimbării. Aceste sărbători sunt următoarele:
- Sfântul Trifon, pe data de 1 februarie;
- Întâmpinarea Domnului, Ziua Ursului sau Stretenia, pe data de 2 februarie;
- Martinii de Iarnă, de pe data de 1 februarie până pe data de 3 februarie;
- Sfântul Haralambie, pe data de 10 februarie;
- Dragobetele, pe data de 24 februarie.
Totodată se spune despre luna februarie că este o lună a tradițiilor legate de sfârșitul iernii și începutul primăverii, datorită faptului că se află la răspântia dintre aceste două anotimpuri.
Multe dintre superstițiile lunii februarie se leagă de vreme, astfel:
- Dacă în luna februarie nu există îngheț, atunci e semn că va fi mană în decursul anului;
- Dacă în luna lui făurar apa curgătoare e caldă, atunci urmează un ger năpraznic;
- Dacă în luna februarie nu vin ninsorile și viscolele, atunci vor apărea la Paște;
- Dacă se întâmplă ca în februarie să tune, atunci la vară vor fi furtuni însoțite de grindină.